Ţinutul Argeşul de Mijloc se situează în cea mai mare proporţie în Podişul Getic şi în partea nordică a Câmpiei Înalte a Piteştiului. Acesta cuprinde 10 unităţi administrativ-teritoriale (9 comune şi 1 oraş) situate în partea centrală a judeţului Argeş: comunele Băiculeşti, Bălileşti, Budeasa, Ciofrângeni, Darmanesti, Mălureni, Mărăcineni, Merişani, Miceşti şi oraşul Ştefăneşti. Comunele Mărăcineni, Budeasa şi oraşul Ştefăneşti au graniţe comune cu reşedinţa judeţului Argeş – municipiul Piteşti. În Ţinutul Argeşul de Mijloc predomină forma de relief deluroasă, împădurită. Dealurile getice, care pornesc de la altitudini de 700 m, scad în înălţime în sud şi se pierd treptat într-o câmpie înaltă cu altitudine de până la 200 m, fragmentată de o reţea densă de văi. Aceste prelungiri ale dealurilor subcarpatice acoperite cu păduri de foioase dau un aspect de relief larg vălurit, cu spinări netede, în marea lor majoritate transformate în suprafeţe arabile. Dealurile au culmi înguste, puternic fragmentate, ocupând suprafeţe restrânse. O altă formă de relief întâlnită în teritoriu este lunca, desfăşurată în culoare largi în special de-a lungul râurilor Argeş, Râul Doamnei, Topolog şi Vâlsan. Deşi versanţii sunt destul de abrupţi în partea de nord a teritoriului, aceştia nu sunt afectaţi de procese gravitaţionale majore. Singurele fenomene geo-dinamice existente în cuprinsul versanţilor sunt prăbuşirile de teren care ocupă în general suprafeţe restrânse. Aflându-se între Podişul Getic şi Câmpia Înaltă a Piteştilor, teritoriul are altitudini cuprinse între 700 m şi 200 m. Teritoriul Ţinutului Argeşul de Mijloc este din punct de vedere al altitudinii o alternanţă perfectă între „deal-vale” „vale-deal” care converg spre mijlocul judeţului Argeş.Teritoriul este străbătut de o apreciabilă reţea de râuri şi pârâuri. Dintre acestea enumerăm: Râul Argeş, străbate localităţile Băiculeşti, Merişani, Budeasa, Mărăcineni şi Stefăneşti. Afluentul său în teritoriu este Vâlsan strabate comunele Merişani, Mălureni şi Budeasa, Râul Doamnei străbate comunele Miceşti, Mărăcineni şi Stefăneşti,Păuleasca, afluent pe dreapta al Râului Doamnei, străbate comuna Mălureni,Râul Topolog strabate comuna Ciofrângeni, Bratia strabate comuna Bălileşti. Pe lângă reţeaua de râuri şi pârâuri din teritoriu sunt mai multe heleştee, lacuri naturale şi lacuri de acumulare. Comunele Băiculeşti, Merişani şi Budeasa precum şi oraşul Ştefăneşti au lacurile de acumulare Zigoneni, Merişani-Vâlcele, Budeasa şi Goleşti.
Ținutul Argeșul de Mijloc ,format din cele 10 localități enumerate mai sus, are o populație de 53.577 locuitori. Se remarcă o creștere mică față de recensământul trecut ( aproximativ 0,54%) determinată de poluarea zonelor limitrofe municipiului Pitești unde s-a remarcat o creștere a numarului de locuitori respectiv în orașul Ștefănești și comunele Măracineni. Budeasa și Micești unde s-a dezvoltat sectorul industrial căt și infrastructura locativă. Structura pe sexe este relativ echilibrată: 51,47% bărbați și 48,53% femei.
Copii între 0 -18 ani: 20,68%
Tineri între 18- 30 ani: 13,29%
Adulți între 31-64 ani: 48,36%
Peste 65 de ani: 17,67%.
Procentul polupaței ocupate ( vârsta între 18-64 ani) este de aproximativ 62%.
Din punct de vedere al etniilor care conlocuiesc la nivelul teritoriului, se constată o populaţie majoritar română şi existenţa comunităţilor de etnici romi ( rudari si ursari), 3225 locuitori de etnie roma.
SURSE:chestionare aplicate UAT,
INSSE TEMPO ONLINE; http://statistici.insse.ro/shop/?page=tempo2&lang=ro&context=45
REZULTATE RECENSĂMÂNT: https://www.recensamantromania.ro/
https://www.recensamantromania.ro/rezultate-rpl-2021/rezultate-definitive-caracteristici-etno-culturale-demografice, Tabel 2.02.2.
Din punct de vedere climatic,teritoriul se încadrează în zona temperat continentală, caracterizându-se printr-un regim termic moderat, influenţat de prezenţa unor fenomene de întrepătrundere a elementelor climatice atât din direcţia muntelui cât şi din direcţia câmpiei. Clima din teritoriu favorizează dezvoltarea agriculturii, în special a sectorului pomicol, legumicol şi zootehnic. Calitatea apei este influențată de prezența în sol a nitriților și nitraților, calitatea aerului este favorizată de existența unei suprafețe mari de pădure.
Patrimoniul de mediu în ţinutul Argeşul de Mijloc este constituit din relieful deluros, reţeaua hidrografică bogată, salba de lacuri de acumulare de pe râul Argeş ce constituie un habitat prielnic pentru păsări aflate în migraţie sau stabilite şi alte zone a căror peisagistică este deopotrivă spectaculoasă şi unică.
La nivelul teritoriului Ţinutul Argeşul de Mijloc se remarcă 1 Sit de Importanţă Comunitară şi 4 Arii de Protecţie Specială Avifaunistică, în principal datorită lacurilor de acumulare de pe Râul Argeş.
Situl de Importanţă Comunitară ROSCI0326 Muscelele Argeşului - com. Balilesti şi Arii de Protecţie Specială Avifaunistică ROSPA0062 Lacurile de acumulare de pe Argeş - com. Băiculeşti, Budeasa, Merişani şi orasul Ştefăneşti.
Există însă în teritoriul Ţinutului Argeşul de Mijloc şi arii protejate de interes local cu valoare peisagistică deosebită, protejate, de exemplu “Parcul Florica” din Ştefăneşti.
În teritoriu se realizează colectare selectivă a deșeurilor, au fost accesate proiecte pentru creșterea eficienței energetice a clădirilor publice, stații de încărcare pentru vehiculele electrice, modernizare iluminat public, insule de colectare selectivă etc. Cu toate acestea sunt în continuare probleme de mediu care afectează economia, oamenii, natura.
4.1. Infrastructura de transport
Datorită aşezării geografice, teritoriul are numeroase culoare de comunicaţii care fac legătura între judeţele vecine: Vâlcea, Sibiu, Brasov şi autostrada A1. Astfel, teritoriul are în perimetrul său de comunicaţii 6 drumuri naţionale, legătură cu 2 europene şi cu Autostrada Bucureşti – Piteşti. Teritoriul Argeşul de Mijloc este traversat de: DN7C: Piteşti – Curtea de Argeş, DN73C: Câmpulung – Curtea de Argeş, DN73: Piteşti – Câmpulung,DN73: Râmnicu Vâlcea – Câmpulung, DN7: Bucuresti – Pitesti – Râmnicu Vâlcea – Sibiu, DN7: Bucureşti – Piteşti. Există legături directe cu DN67B Piteşti – Drăgăşani, E81 Piteşti – Râmnicu Vâlcea, E574 Piteşti – Craiova şi A1 Bucureşti – Piteşti.Transportul feroviar se poate realiza pe căile ferate Piteşti – Curtea de Argeş şi Goleşti – Câmpulung. De asemenea, teritoriul are acces şi la calea ferată Bucureşti – Piteşti şi Piteşti – Costeşti, Piteşti – Craiova. Pe lângă acestea, există numeroase drumuri judeţene şi comunale care fac legătura între toate punctele din teritoriu.
4.2. Infrastructura edilitară
Rețeaua de alimentare cu apă potabilă rămâne in continuare deficitară. Lungimea rețelei de canalizare este mai mică decât lungimea rețelei de alimentare cu apa, în contiunare există fose septice, fose ecologice. Nu toate localitățile din teritoriu au acces la încălzirea locuințelor cu gaze.
4.3. Domeniul educațional și social
În fiecare localitate există rețea școlară pentru învățământul preșcolar și școlar gimnazial. Există doua licee cu profil tehnologic, unul în Ștefănești și unul in Mărăcineni, cămine culturale dotate sau mai puțin dotate, Centrul Cultural Ștefănești, biblioteci rurale cu slabă activitate, care tind să fie acoperite de biblioteci virtuale.Serviciile sociale sunt asigurate prin compartimentele de asistență socială existente în fiecare localitate, prin sistemul privat - Camine de bătrâni.
Există un singur spital în orașul Ștefănești - Spitalul de boli cronice și geriatrie, cabinete medici de familie și farmacii, cabinete stomatologice si veterinare dar nu în numar suficient.
4.4. Patrimoniu arhitectural și cultural
În teritoriul Ţinutului Argeşul de Mijloc se regăsesc 132 monumente istorice, din totalul de 1023 monumente înregistrate la nivelul judeţului Argeş. Dintre cele 132 monumente, 87 sunt de categoria A (de importanţă naţională şi universală) şi 45 de monumente sunt de categoria B (de importanţă locală). O parte sunt monumente religioase (mănăstiri, biserici, chilii, clopotniţe, cruci de piatră), dar remarcabile pentru teritoriu sunt mai ales monumente de arhitectură civilă (predominând ansamblurile şi conacele boiereşti şi casele memoriale ale oamenilor de cultură).Patrimoniu cultural mobil (muzee, arhive şi colecţii) este bine reprezentat în teritoriu, în special prin Muzeul Viticulturii şi Pomiculturii Goleşti şi Centrul Cultural Brătianu.
Din punct de vedere al arhitecturii populare, teritoriul Ţinutului Argeşul de Mijloc combină arhitectura musceleană (casă cu elevaţie ridicată pe un soclu plin, verandă pe goluri cu arcaturi de legătură între stâlpi) cu arhitectura de câmpie (casă joasă cu prispă, traforuri în lemn şi decoraţie în tencuială).
